Vara mă trezesc foarte devreme, pe la 5.30. Soarele încă nu a răsărit, de obicei i-o iau înainte. Ies în curte. Este liniște. Singurul zgomot care se aude este mieunatul lui Milli, care vine să mă întâmpine. ”Șșștt!!” Nu tace, așa că mă aplec să o mângâi. Respir adânc și mă îndrept agale spre furtun. Răsucesc robinetul și apa începe să susure încet.
Trec cu atenție pe la fiecare trandafir, pomișor și tufă de flori. Nu mă grăbesc. Fiecare frunzuliță merită atenția mea. Mă uit la buchețelele de salată plantate cam târziu. Cresc lent. Până vor fi bune de mâncat, voi cumpăra salată din piață. Zmeura s-a terminat, dar continui să ud ramurile tinere care vor fructifica anul următor. Căpșunile au început a doua fructificare. Zâmbesc unei căpșune rozalii. Mă voi ocupa de ea mâine, când va fi rumenă.
Intru în casă, pun ibricul de cafea. Scăpăriciul plitei țâșnește, flacăra se aprinde. Simt căldura degajată. Scot din frigider ingredientele pentru micul dejun, farfuriile, și încep să le feliez și să le așez estetic. Apa de cafea începe să clipocească fierbinte, așa că o torn peste pudra de cafea din presa franceză. Curăț frumos masa, pun cafeaua în cești și mă întorc în pat să savurez micul dejun. În curând, orașul se va trezi.
Începând cu ora 7, oamenii se îndreaptă spre muncă, pășind grăbiți sau vorbind la telefon. Waze a început să direcționeze mașinile care se îndreaptă spre autostradă pe strada noastră odată liniștită, așa că dimineața șiruri de mașini ambalează motoarele, grăbindu-se mereu undeva. Vecinul din stânga, tinichigiu auto, începe să bată metalul unei aripi de mașină. Aspersoarele care udă gazonul vecinului din dreapta pornesc, pulsând ritmic.
Din când în când, intervine o acalmie de câteva secunde în zgomotul care mă înconjoară și respir adânc, dorind parcă să inspir liniștea și să o stochez undeva, în interiorul meu. În acele clipe se aude zgomotul continuu al orașului în depărtare și un avion undeva deasupra. Însă liniștea nu durează decât preț de o respirație sau două, și vacarmul cartierului reîncepe.
**
În contextul vieții moderne, „suprastimularea” se referă la starea de a fi copleșit de un volum excesiv de stimuli, care depășește capacitatea sistemului nervos și a minții de a-i procesa și gestiona eficient. Este o senzație de supraîncărcare, de care corpul și mintea încearcă să se apere, ducând adesea la stres, anxietate și epuizare.
Ce înseamnă mai exact „suprastimulare”?
Suprastimularea poate proveni din diverse surse, atât externe, cât și interne, și afectează diferite aspecte ale ființei noastre:
Stimularea senzorială excesivă:
- Vizuală: Ecranele multiple (telefon, tabletă, laptop, televizor), lumini puternice, reclame stridente, flux constant de imagini pe rețelele sociale, aglomerația vizuală din orașe.
- Auditivă: Zgomotul constant din traficul urban, muzica puternică, notificările continue de la telefoane, discuțiile simultane, zgomotul de fond din spațiile deschise de birouri.
- Tactilă: Hainele inconfortabile, mediile aglomerate unde ești constant atins sau împins.
- Olfactivă: Mirosuri amestecate și puternice (ex: parfumuri, mâncare, gaze de eșapament) în spații aglomerate.
Stimularea informațională excesivă:
- Bombardamentul informațional: Fluxul neîncetat de știri (adesea negative), articole, e-mailuri, mesaje, postări pe rețelele sociale. Avem acces la o cantitate uriașă de informații, mult mai mult decât putem procesa.
- Multitasking-ul forțat: Încercarea de a face mai multe lucruri simultan (ex: a răspunde la e-mailuri în timp ce ești la o ședință virtuală, a asculta un podcast în timp ce gătești și verifici telefonul). Aceasta suprasolicită creierul.
Stimularea socială și emoțională excesivă:
- Presiunea socială: Așteptările de a fi mereu disponibil, de a răspunde rapid la mesaje, de a menține un număr mare de conexiuni sociale (fizice și virtuale).
- Medii de lucru solicitante: Presiune constantă pentru performanță, termene limită strânse, competiție, feedback negativ frecvent.
- Conflicte și drame: Expunerea constantă la conflicte (personale sau publice, inclusiv cele din mass-media), la povești tragice sau la drame emoționale.
Stimularea cognitivă excesivă:
- Decizii multiple: Nevoia de a lua constant decizii, de la cele minore (ce mănânc, ce port) la cele majore (profesionale, financiare), duce la oboseală decizională.
- Învățare și adaptare continuă: Ritmul rapid al schimbărilor tehnologice și sociale cere o adaptare constantă și o învățare permanentă.
Simptomele suprastimulării:
Atunci când suntem suprastimulați, corpul și mintea noastră reacționează. Simptomele pot varia, dar includ adesea:
- Oboseală cronică și epuizare (chiar și după odihnă suficientă).
- Iritabilitate, nervozitate, anxietate.
- Dificultăți de concentrare și atenție, scăderea productivității.
- Probleme de somn (dificultăți la adormire, somn fragmentat).
- Sensibilitate crescută la zgomot, lumină sau atingere.
- Dureri de cap, tensiune musculară.
- Senzația de a fi copleșit, de a nu mai face față.
- Retragere socială sau, dimpotrivă, comportament impulsiv.
- Scăderea imunității, ceea ce poate duce la boli fizice.
**
În contextul lumii moderne, nu putem înlătura suprastimularea din viața noastră, dar o putem conștientiza și gestiona. Acesta este primul pas pe care îl putem face către o viață cât mai aproape de natura noastră. Ca oameni cu boli autoimune, suprastimularea ne poate duce către stres cronic, epuizare și anxietate, ceea ce ne poate declanșa sau întreține puseurile de boală. Reducerea suprastimulării este pentru noi vitală.
Strategii pentru a reduce suprastimularea:
Gestionarea stresului și relaxare
- Identifică factorii de stres: Primul pas este să recunoști ce anume te suprasolicită. Fă-ți un jurnal pentru a observa când și cum apare suprastimularea. Poate fi vorba de zgomot, lumină puternică, prea multe sarcini, conflicte sau presiune socială.
- Tehnici de respirație și mindfulness:
- Respirația profundă: Practică exerciții de respirație diafragmatică (abdominală). De exemplu, inspiră lent pe nas timp de 4 secunde, ține-ți respirația 7 secunde și expiră lent pe gură 8 secunde. Repetă de câteva ori. Aceasta activează sistemul nervos parasimpatic, responsabil cu relaxarea.
- Meditația și mindfulness: Alocă câteva minute zilnic pentru a te concentra pe prezent, pe respirație sau pe senzațiile corpului. Există numeroase aplicații și ghiduri online care te pot ajuta să începi.
- Yoga și Qigong: Aceste practici combină mișcarea blândă, respirația și meditația, contribuind la reducerea tensiunii fizice și mentale.
- Terapie: Un terapeut specializat în terapia cognitiv-comportamentală (CBT) te poate ajuta să identifici și să schimbi tiparele de gândire negative care contribuie la stres și suprastimulare, oferind tehnici concrete de gestionare. Pe lângă CBT, și alte forme de terapie, cum ar fi terapia prin artă sau prin muzică, pot fi benefice pentru gestionarea stresului și a emoțiilor.
Modificări ale stilului de viață
- Reducerea expunerii la stimuli:
- Timp redus în fața ecranelor: Limitează expunerea la ecrane (telefon, tabletă, computer), mai ales înainte de somn, și folosește filtre pentru lumina albastră.
- Mediu liniștit: Creează un spațiu calm și relaxant acasă, cu lumini blânde și zgomot redus, în special în dormitor.
- Limitarea supraîncărcării informaționale: Redu consumul de știri și timpul petrecut pe rețelele sociale, deoarece fluxul constant de informații poate fi copleșitor.
- Gestionarea timpului și a sarcinilor:
- Prioritizează și deleagă: Învață să prioritizezi sarcinile și să spui „nu” responsabilităților suplimentare atunci când te simți supraîncărcat.
- Mono-tasking: Concentrează-te pe o singură sarcină la un moment dat, în loc să faci multitasking. Aceasta reduce suprasolicitarea cognitivă.
- Pauze regulate: Ia pauze scurte și dese (5-10 minute la fiecare oră) pentru a te deconecta și a te odihni.
- Somn adecvat: Asigură-te că dormi suficient (7-9 ore pe noapte) și menține un program de somn regulat. Privarea de somn slăbește sistemul imunitar și crește sensibilitatea la stres.
- Exerciții fizice regulate: Activitatea fizică moderată (mers pe jos, înot, ciclism) ajută la eliberarea endorfinelor, reduce tensiunea nervoasă și îmbunătățește starea de spirit. Evită exercițiile intense atunci când te simți epuizat.
- Dietă echilibrată:
- Fă-ți un program de mese și evită ronțăitul între mese.
- Consumă alimente integrale și limitează produsele supra-procesate la maximum 20% din totalul alimentelor.
- Evită cofeina, zahărul în exces și alcoolul, deoarece acestea pot intensifica simptomele de suprastimulare și pot perturba echilibrul hormonal.
- Hidratează-te corespunzător.
Conexiune și suport social
- Petrece timp cu cei dragi: Menținerea unei rețele de sprijin formate din familie și prieteni poate oferi confort emoțional și poate reduce sentimentul de izolare.
- Exprimă-ți sentimentele: Vorbește despre ceea ce te apasă cu persoane de încredere sau scrie într-un jurnal. Eliberarea emoțiilor negative poate reduce stresul.
**
Suprastimularea este rezultatul unui dezechilibru între volumul de stimuli la care suntem expuși și capacitatea noastră naturală de a procesa și gestiona acești stimuli. Nici nu realizăm cât de mult ne afectează, cât de mult ne îndepărtează de esență, de noi înșine.
Eu am eliminat mare parte dintre stimulii exteriori (televizor cu știri panicoase și inutile, notificări pe telefon, dramolete personale sau ale altora, goana constantă după ceva). Dar nu pot înlătura total suprastimularea din viața mea. Pentru mine, acea oră a dimineții de dinainte de a se trezi orașul este ca o oază de reglare, un moment de respiro, de adunare interioară, introspecție și contemplare. Astfel, îmi pot regla răspunsul emoțional la suprastimulare și mă pregătesc pentru o nouă zi în această lume frumoasă și nebună.