Despre mine

Cine sunt eu? Sunt un Căutător, un Om ce merge pe calea sa în căutarea Adevărului.

Am învățat că răspunsurile depind de profunzimea întrebărilor, așa că sunt atentă la ce întrebări pun, mai mult decât la ce răspunsuri găsesc. Caut întrebări, nu răspunsuri. Citesc, învăț, scriu, creez. Am devenit tehnician nutriționist pentru a pune cele mai bune întrebări răspunsurilor gata pregătite, într-un rațional riguros. Creez rețete fără gluten și lactate întrebându-mă unde este limita, într-un melanj amețitor de ingrediente, descoperind cu uimire gusturi și savori nemaiîntâlnite, ca într-un basm ce se adresează simțurilor. Rațiune și simțire.

Dacă grâul nu ar fi existat, noi , oamenii, nu am fi dispărut. Sigur, lumea ar fi fost altfel, dar oamenii ar fi trăit pe Pământ și nu ar fi murit de foame. Atunci când omul vânător-culegător a descoperit grâul și s-a transformat în agricultor, grâul a devenit stăpânul omului, alături de fratele său mai mic, orezul.

Grâul și-a pus „sclavul”, omul, să muncească din greu: a arat pământul, a semănat, a cules sub soarele arzător de iulie, a construit „palate” mari pentru Măria Sa Grâul, a născocit tot felul de unelte și substanțe pentru ca grâul să fie tot mai viguros, iar grâul l-a răsplătit cu mâncare din belșug, ca un stăpân bun. A fost nemilos cu alte cereale care își doreau și ele o parte din piață, tolerând doar orezul, care hrănește un sfert din populația lumii, pentru că în zona stăpânită de orez nu a putut pătrunde.

Dar ce să vezi?

Acum o parte dintre sclavi se răscoală.

Ei zic că Măritul Stăpân nu mai e cum era odată, ci acum e gras și puhav, nemilos și nepăsător cu sclavii, cărora le face rău și îi îmbolnăvește. Iar acei sclavi s-au aliat cu dușmanii săi, pseudocerealele, și vor să îl detroneze. Bravul Mei și măreața Hrișcă, micuțul Amarant și exotica Quinoa, chiar și enervanta Chia, toți s-au unit și vor să ajute oamenii să scape de dependența de atotputernicul Grâu. Este o luptă grea și inegală, și e abia la început. Pseudocerealele își caută aliați printre oameni. Tot mai mulți dintre aceștia dezertează din sclavie și se alătură luptei. Eu fac parte dintre ei.

Cu armele mele, scrisul, cântarul de bucătărie, aparatul de fotografiat și exemplul personal, lupt pe frontul împotriva opresiunii constituite din intoleranțele, alergiile și bolile autoimune declanșate sau întreținute de grâul modern prin reprezentantul acestuia, glutenul. De 10 ani demonstrez că se poate trăi și fără grâu, chiar dacă el este cereala dominantă. Chiar dacă unii sunt sceptici, eu stau dovadă vie că mănânc sănătos și mă simt bine, chiar dacă am spondilită anchilozantă de peste 30 de ani, și duc o viață cât pot eu de activă, fără să consum grâu.

Cine sunt eu? Căutător, Luptător, Ucenic și Învățător. Bine ați venit în povestea mea!