Un studiu a adus dovezi convingătoare cum că oamenii care se confruntă cu anxietate au mai multe șanse de a dezvolta boli autoimune în comparație cu cei fără anxietate. Această asociere pare să fie mai puternică la femei și la persoanele cu anxietate severă.
Iar un alt studiu a demonstrat că mai mult de jumătate dintre oamenii cu boli autoimune au depresie și/sau anxietate. În plus, mai mult de jumătate dintre cei care trăiau cu o boală autoimună au raportat rar sau niciodată simptomele lor de sănătate mintală unui medic, de orice specialitate. Ținând cont că 1 din 10 oameni are o boală autoimună, se ajunge la concluzia că foarte mulți oameni suferă în tăcere, sănătatea lor mintală fiind grav afectată.
Ce este anxietatea?
Anxietatea este definită în dicționar ca ”stare patologică de neliniște, de teamă, de așteptare încordată”.
Toată lumea se confruntă uneori cu anxietate și frică, acestea sunt emoții umane normale și utile care ne ajută să facem față pericolului. Cu toate acestea, unii oameni se confruntă cu neliniște și griji excesive și iraționale care devin continue și tulburătoare și care interferează cu viața de zi cu zi, fără un motiv evident sau logic pentru felul în care se simt. Acest lucru poate indica o tulburare de anxietate.
Tulburările de anxietate sunt un grup de probleme de sănătate mintală. Acestea includ tulburarea de anxietate generalizată, fobii sociale, fobii specifice (de exemplu, agorafobie și claustrofobie) și tulburări de panică.
Principalele trăsături ale unei tulburări de anxietate sunt fricile sau gândurile constante și supărătoare și care interferează cu viața de zi cu zi. Alte simptome ale unei tulburări de anxietate pot include:
- Atacurile de panică sau anxietate sau frica de aceste atacuri.
- Reacții fizice: de exemplu tremur, transpirație, leșin, bătăi rapide ale inimii, dificultăți de respirație, tegumente reci, transpirație și alte manifestări precum greața, dureri de stomac, diaree sau constipație, probleme de concentrare și somn.
- Comportament de evitare: o persoană poate face eforturi extreme pentru a evita o situație despre care crede că ar putea provoca anxietate sau panică.
Depresia este adesea legată de tulburările de anxietate.
Ce este depresia?
Depresia este un sentiment constant de tristețe și pierdere a interesului, care te împiedică să-ți faci activitățile normale. Există diferite tipuri de depresie, cu simptome variind de la relativ minore la severe.
Depresia afectează modul în care oamenii gândesc, simt și acționează. Depresia face viața de zi cu zi mai dificil de gestionat și interferează cu studiul, munca și relațiile. O persoană poate fi deprimată dacă timp de mai mult de două săptămâni s-a simțit tristă, dezamăgită sau nefericită de cele mai multe ori sau și-a pierdut interesul sau plăcerea în majoritatea activităților sale obișnuite. De asemenea, dacă a experimentat câteva dintre semnele și simptomele în cel puțin trei dintre categoriile din lista de mai jos. Este important de reținut că toată lumea experimentează unele dintre aceste simptome din când în când și nu înseamnă neapărat că o persoană este deprimată. La fel, nu orice persoană care se confruntă cu depresie va avea toate aceste simptome.
O persoană cu depresie:
- Se poate simți: trist, nefericit, iritabil, copleșit, vinovat, frustrat, lipsit de încredere, nehotărât, incapabil să se concentreze, dezamăgit.
- Poate avea următoarele simptome: este obosit tot timpul, are senzație de rău și este sleit de puteri, are dureri de cap frecvente, dureri de stomac sau musculare, are probleme intestinale și de somn, experimentează pierderea sau schimbarea apetitului, pierdere sau creștere semnificativă în greutate.
Ce sunt bolile autoimune?
Bolile autoimune sunt afecțiuni în care sistemul imunitar al organismului își confundă propriile țesuturi sănătoase drept străine și le atacă. Majoritatea bolilor autoimune provoacă inflamații care pot afecta multe părți ale corpului. Părțile corpului afectate depind de boala autoimună pe care o are o persoană.
- Semnele și simptomele comune: oboseală, febră, dureri musculare, dureri și inflamații articulare, probleme ale pielii, dureri abdominale, probleme de digestie.
- Simptomele apar în puseuri și dispar în remisiune (sau remisie) și pot fi ușoare sau severe.
- Există multe tipuri diferite de boli autoimune.
- Între 70 și 80% dintre oamenii cu boli autoimune sunt femei.
Încă nu s-au descoperit cauzele și mecanismele prin care imunitatea, al cărui rol este să apere organismul, se întoarce împotriva acestuia. Se vehiculează ca și cauze genetica, infecții recurente cu anumiți agenți patogeni și cauze de mediu.
Nu se știe nici numărul exact de boli autoimune. Se crede că sunt peste 100. Noi studii se fac mereu, iar astfel se descoperă că tot mai multe afecțiuni cunoscute au de fapt o componentă autoimună.
Aproape fiecare țesut și organ poate fi afectat de autoimunitate, rezultând o multitudine de simptome diferite. Ele sunt grupate mai multe sau mai puține, mai intense sau mai puțin intense, cu perioade de remisie între puseuri sau cu manifestare continuă și degenerativă.
Pentru un neștiutor pot părea boli diferite, odată ce afectează organe diferite, se manifestă diferit, se declanșează la vârste diferite, iar unele sunt debilitante, altele le duci pe picioare. Dar ele au o cauză comună: autoimunitatea, și sunt grupate sub un nume comun: boli autoimune.
Este o legătură între anxietate, depresie și bolile autoimune?
La o primă vedere, cele 2 feluri de afecțiuni pot părea diferite. Anxietatea și depresia sunt emoții caracterizate prin îngrijorare și frică excesive, iar bolile autoimune apar din eșecul sistemului imunitar de a distinge sinele de non-sine, ducând la distrugerea țintită a țesuturilor corpului.
Dar mergând mai în profunzime, se observă că atât anxietatea și depresia, cât și bolile autoimune implică mecanisme complexe și comune.
- Dereglarea sistemului imunitar: Tulburările autoimune implică dereglarea sistemului imunitar, ceea ce duce la țintirea celulelor și țesuturilor sănătoase. Inflamația cronică este o caracteristică comună a afecțiunilor autoimune. Activarea constantă a sistemului imunitar poate contribui la modificări ale răspunsului la stres al organismului, ceea ce poate duce la o susceptibilitate crescută la anxietate.
- Răspunsul inflamator: Inflamația este un factor comun atât în tulburările autoimune, cât și în anxietate. În bolile autoimune, inflamația rezultă din atacul sistemului imunitar asupra țesuturilor sănătoase. În anxietate, stresul cronic și eliberarea asociată a hormonilor de stres pot declanșa inflamația sistemică. Acest răspuns inflamator comun poate crea un ciclu în care fiecare condiție o influențează și o exacerbează pe cealaltă.
- Influența hormonală: răspunsul la stres asociat cu anxietatea implică eliberarea de hormoni precum cortizolul și adrenalina. Expunerea prelungită la hormonii de stres poate afecta sistemul imunitar, influențând severitatea și progresia tulburărilor autoimune. În schimb, inflamația cronică din tulburările autoimune poate influența răspunsul la stres al organismului, contribuind la dezvoltarea sau agravarea simptomelor de anxietate.
- Predispoziție genetică: atât tulburările de anxietate, cât și afecțiunile autoimune pot avea o componentă genetică. Factorii genetici comuni ar putea contribui la creșterea probabilității ca aceste condiții să apară concomitent în cadrul familiilor sau la același individ.
- Impactul psihologic: gestionarea unei boli autoimune implică simptome fizice, modificarea stilului de viață și incertitudinea cu privire la viitor. Valoarea emoțională a acestor provocări poate contribui la dezvoltarea simptomelor de anxietate. Și invers, stresul cronic asociat cu anxietatea poate exacerba simptomele bolilor autoimune.
Luna Mai este Luna Conștientizării Sănătății Mintale
Noi, ca pacienți cu boli autoimune, ar fi bine să fim conștienți că avem mari șanse ca sănătatea noastră mintală să fie afectată. Se prea poate să nu ne dăm seama de acest lucru, se prea poate să punem indispoziția, teama excesivă, lipsa de energie, oboseala continuă, severitatea durerilor, pierderea interesului pentru lucruri plăcute sau durerea emoțională fără o cauză anume pe seama bolii autoimune, dar aceste simptome sunt caracteristice pentru depresie și anxietate.
Nici eu nu am fost luată în seamă de medicii la care am fost când povesteam cum mă simt. Dar nu este vina lor. Medicii de familie, reumatologii, cardiologii, balneologii, endocrinologii, pneumologii, ORL-iștii, acești specialiști se bazează pe dovezi ”scrise” pentru diagnostic și tratament, pe analize de sânge, RMN, radiografii. Dar sănătatea mintală se evaluează, diagnostichează și tratează vorbind. Cei mai mulți dintre noi nu suntem conștienți de acest lucru. Nu ne vine să credem că o boală se poate vindeca fără medicamente, post prelungit, ape termale sau mai știu eu ce alte chestii materiale, palpabile.
Sănătatea mintală se tratează vorbind. Nici eu nu eram prea convinsă de acest lucru. Mi-a luat ceva timp să pricep, tot așa cum mi-a luat ceva timp să pricep că ceea ce mă doare nu este corpul în primul rând, ci mintea. Dacă tratăm mintea, tratăm și corpul. Dacă liniștim mintea, liniștim și corpul.
Există o legătură între anxietate, depresie și bolile autoimune. Să conștientizăm această legătură, legătura dintre sănătatea corpului și sănătatea minții. Omul este o Ființă complexă, nu o adunătură de părți componente, fără conexiune între ele. Suntem Minte, Corp și Suflet!