Ageismul sau agismul este definit ca prejudecată sau discriminare împotriva oamenilor în funcție de vârsta lor. De obicei, se aplică persoanelor în vârstă, dar poate afecta și tinerii. În acest articol, voi vorbi despre ageismul contra persoanelor în vârstă. Ceea ce este cel mai important în legătură cu ageismul, este că are un impact negativ asupra sănătății fizice și mentale, iar studiile arată că are legătură și cu moartea timpurie.
Ageismul poate fi clasificat astfel:
- Ageism instituțional, care apare atunci când o instituție promovează ageism prin acțiunile și politicile sale
- Ageism interpersonal, care apare în interacțiunile dintre oameni
- Ageism interiorizat, care este atunci când o persoană interiorizează convingerile de vârstă și le aplică asupra propriei persoane
În acest articol vreau să vă vorbesc despre ultima formă de ageism, cea interiorizată.
Ageismul interiorizat, sau cum ne facem rău cu propria mână (sau minte)
Toți îmbătrânim, nimeni nu scapă de asta. Deși dintotdeauna s-a căutat formula tinereții fără bătrânețe, încă nu a descoperit-o nimeni. Așa că îmbătrânim. Dacă cineva nu a îmbătrânit, înseamnă că a murit tânăr, iar această alternativă este mult mai rea decât cea de a îmbătrâni.
O statistică oficială din 2020 spune că 36% dintre oamenii în vârstă experimentează ageism interiorizat, adică au convingeri negative, gândesc, simt și acționează negativ în legătură cu faptul că îmbătrânesc. Probabil că toți am auzit expresia: ”la vârsta mea nu se cade să…” sau ”la vârsta mea nu mai pot să…”. Sau încearcă cu disperare să își ascundă vârsta și faptul că îmbătrânesc.
Îmi amintesc că mama îmi spunea că îi este groază că va îmbătrâni. Și nu a apucat să îmbătrânească, a murit cu 3 ani înainte să atingă vârsta oficială de la care începe bătrânețea, 60 de ani. Îi era teamă să îmbătrânească, nu vedea nimic bun în acea perioadă numită ”bătrânețe”, iar acea teamă și lipsa de perspectivă au învins-o.
Cei mai mulți oameni percep îmbătrânirea ca pe un declin, care se termină cu inevitabila moarte. Așa că extind moartea în așa fel încât să cuprindă și perioada numită ”bătrânețe”. Speranța de viață din România era în 2023 de 76,4 ani, iar cu fiecare an care trece, se mai adaugă încă 1 an. Avem, așadar, 17-20 ani de petrecut așteptându-ne moartea?! Dacă în vest oamenii percep bătrânețea ca pe una dintre cele mai fericite perioade din viață, noi, românii, de ce nu putem face asta? Putem bombăni că vesticii au pensii mai mari și un sistem de sănătate mai bun, dar cu ce ne-ar ajuta asta?
*
Femeile (și mai nou, și bărbații) folosesc tot felul de produse cosmetice, chirurgie reparatorie, acid hialuronic, suplimente ”de întinerire”, și alte ”trucuri” pentru a arăta tineri și a ascunde faptul că îmbătrânesc. Femeile (din nou) își ascund menopauza și stările care o însoțesc, de teamă să nu fie considerate ”bătrâne” și ”expirate”, agravând astfel această perioadă firească din viața lor.
Există însă și cealaltă extremă, în care femeile renunță la cochetăria feminină și încep să se îmbrace șleampăt, fără gust și cu haine cu 3 numere mai mari. Ele motivează că ”așa fac femeile în vârstă” sau ”cine să mă mai placă acum?”. Iar bărbații se îngrașă, fac burtă și se poartă urât cu femeile din viața lor și cu ei înșiși.
Cum să ne scoatem ageismul din minte și din psihic
Nu înțelegem schimbarea. Ni se pare firesc ca la vârsta de 10 ani să nu mai facem ce făceam la vârsta de 1 an, nu-i așa? Sau la 40 ce făceam la 20? Atunci de ce nu ni se mai pare firesc ca la 70 să nu mai facem ce făceam la 40? De ce ținem cu dinții de un statut care nu ni se mai potrivește și nu acceptăm mersul firesc al lucrurilor?
Studiile spun că oamenii din lumea vestică au percepția că cei mai fericiți ani sunt în copilărie și la bătrânețe. Stresul anilor maturității, cu toate crizele, responsabilitățile, cariera și alte provocări, face ca acei ani, deși oamenii sunt sănătoși și plini de energie, să fie percepuți ca mai puțin fericiți.
În copilărie există inocență, dar la bătrânețe există toată acea experiență de viață acumulată, care, dacă este bine gestionată, duce la înțelepciune. În copilărie este o perioadă de dezvoltare și învățare, dar nu există autonomie, suntem complet dependenți fizic și cognitiv de adulți. Însă la bătrânețe, dacă știm să ne jucăm bine cărțile, avem și autonomie, dar și posibilitatea de a ne menține corpul cât mai sănătos și creierul activ. Deja este demonstrat că, spre deosebire de piele și oase, creierul are capacitatea de a se regenera la orice vârstă, dacă nu îl lăsăm să lenevească. Iar cu ajutorul unui stil de viață sănătos, așa cum am scris în acest articol, putem duce o viață plină de bucurie și lipsită de dureri.
Hai să vedem scris negru pe alb care sunt beneficiile bătrâneții 😊
Există studii care spun că, dacă oamenii au o perspectivă optimistă asupra îmbătrânirii, își pot prelungi viața cu până la 7 ani și jumătate, declinul cognitiv se reduce, iar vindecarea fizică se produce mai repede. Iată și alte beneficii punctuale:
Beneficii fizice:
- Mai puțin stres: Odată cu înaintarea în vârstă, mulți oameni devin mai pricepuți în a gestiona stresul, deoarece au acumulat experiență și înțelepciune de-a lungul vieții.
- Mai puțină anxietate: Perspectiva asupra vieții se schimbă, iar lucrurile care păreau importante în tinerețe pot părea acum mai puțin semnificative.
- Mai multă odihnă: Pensionarea oferă oportunitatea de a dormi mai mult și de a avea un program mai relaxat.
- Mai mult timp pentru hobby-uri: Odată cu pensionarea, oamenii au mai mult timp liber pentru a se dedica activităților care le aduc bucurie.
- Mai puțină presiune socială: Oamenii în vârstă se simt mai puțin presați de standardele sociale (gura lumii 😊) și pot fi mai autentici.
- Îmbunătățirea sistemului imunitar datorită experienței anterioare: De-a lungul vieții, sistemul imunitar intră în contact cu diverși patogeni, creând o memorie imunologică ce oferă protecție împotriva anumitor boli.
Beneficii psihice:
- Înțelepciune sporită: Experiența acumulată aduce cu sine o înțelegere mai profundă a vieții și o capacitate mai mare de a lua decizii înțelepte.
- Perspective mai clare: Oamenii în vârstă au o perspectivă mai largă asupra vieții și pot vedea lucrurile mai clar.
- Mai multă răbdare: Odată cu vârsta, oamenii devin mai răbdători și mai toleranți.
- Mai multă empatie: Experiențele de viață, atât cele pozitive, cât și cele negative, pot crește empatia și compasiunea față de ceilalți.
- Mai multă mulțumire: Mulți oameni în vârstă sunt mai mulțumiți cu viața lor decât în tinerețe și se bucură de lucrurile simple.
- Mai multă creativitate: Unii oameni devin mai creativi la bătrânețe, explorând noi pasiuni și talente.
Beneficii sociale și relaționale:
- Mai mult timp liber: Pensionarea oferă oportunitatea de a petrece mai mult timp cu familia și prietenii.
- Relații mai profunde: Relațiile cu familia și prietenii pot deveni mai profunde și mai semnificative.
- Oportunități de voluntariat: Mulți oameni în vârstă se implică în activități de voluntariat, contribuind la comunitate și simțindu-se utili.
- Transmiterea cunoștințelor și a experienței: Oamenii în vârstă pot împărtăși cunoștințele și experiența lor cu generațiile mai tinere.
- Reduceri și beneficii financiare: Multe companii și instituții oferă reduceri și beneficii speciale pentru persoanele în vârstă.
**
Vă invit să nu vă mai priviți vârsta biologică ca pe un handicap, ci ca pe o binecuvântare, să fiți curioși și deschiși către noi experiențe și idei. Ieșiți afară, în aer liber, cât puteți de mult, și mai ales ieșiți în fiecare zi, puțin câte puțin, din zona voastră de confort. Nu mai priviți îmbătrânirea ca pe o numărătoare inversă către moarte, ci bucurați-vă de fiecare zi cât puteți de mult.
Creați legături puternice cu oameni de vârsta voastră, dar și cu oameni de toate vârstele, tineri sau bătrâni. Eliminați din minte ageismul, vârsta nu este un motiv de discriminare, putem învăța unii de la alții, tineri de la bătrâni și bătrâni de la tineri. Toți avem rolul și rostul nostru în această lume plină de frumusețe și paradoxuri!
Am scris în acest articol despre cum mă pregătesc eu pentru bătrânețe