Când eram copil îmi amintesc că aducea mama un carton mare plin cu amandine proaspete. Mi se păreau cele mai gustoase și aromate prăjituri. În ultimii 30 de ani nu am mai mâncat amandine, iar când cineva mi-a amintit de ele, ce bune sunt, am lăsat totul deoparte și m-am pus pe cercetat, conspectat și calculat. Am adaptat rețeta clasică și au ieșit niște amandine fără gluten și lactate excelente, vă jur că nu se simte diferența față de amandinele cunoscute. Am lăsat zahărul la locul lui, dar am folosit zahăr brut și un pic de miere acolo unde s-a putut.
Ingrediente
Pentru blat:
- 150 de grame de zahăr brut
- 120 de grame de făină de orez (sau orice fel de mix de patiserie)
- 4 ouă
- 3 linguri de cacao
- 1 pliculeț de praf de copt
- Un pliculeț de zahăr vanilat Bourbon
- Un praf de sare
Pentru sirop:
- 180 de grame de apă
- 60 de grame de zahăr brut
- 2 linguri de cappuccino
- 1 lingură de esență de rom
Pentru cremă:
- 120 de grame de ulei de cocos
- 75 de grame de zahăr pudră
- 3 ouă
- 1 lingură cu vârf de cacao
- 1 lingură de esență de rom
- 1 lingură de apă
Pentru glazură:
- 100 de grame de cremă de cocos
- 150 de grame de ciocolată de menaj cu 70% cacao
- 1 lingură de ulei de cocos
- 1 lingură de miere
Mod de preparare
Începem cu blatul.
Punem cele 4 ouă în vasul mixerului și mixăm, întâi la viteză mică, apoi din ce în ce mai mare, până devin spumoase. Adăugăm zahărul, puțin câte puțin, și mixăm în continuare la viteză mare, până amestecul își dublează volumul și devine o cremă groasă și spumoasă. Va dura câteva minute.
Între timp, separat, amestecăm făina, cacaoa, sarea, zahărul vanilat și praful de copt. Oprim mixerul, scoatem vasul de pe poziție și înglobăm amestecând cu lingura, treptat, amestecul uscat. Punem aluatul în tava tapetată cu hârtie de copt și dăm la cuptorul încins la 180 de grade pentru 30 de minute sau până trece testul scobitoarei. Eu am o tavă pătrată cu margine detașabilă și latura de 22 de cm și am calculat cantitățile fix pentru ea. Dacă aveți o tavă mai mare va trebui să ajustați cantitățile în conformitate cu aceasta. Lăsăm blatul să se răcească.
Urmează siropul.
Aici e simplu, amestecăm toate ingredientele într-un ibric pe care îl punem la foc mic amestecând încontinuu până se topește zahărul. Îl lăsăm și pe acesta să se răcească.
Trecem la cremă.
La bain marie, adică într-un vas pus deasupra unui alt vas cu apă care fierbe, punem uleiul de cocos, zahărul pudră (eu am râșnit zahăr brut în râșnița de cafea), cacaoa și lingura de apă. Amestecăm până se topește uleiul de cocos, apoi punem și ouăle bătute bine și amestecăm până începe să se îngroașe. Dăm deoparte, punem și esența de rom și lăsăm să se răcească. Pentru a grăbi răcirea, eu am băgat la frigider, amestecând din când în când.
Atunci când toate componentele s-au răcit, tăiem blatul în două părți cât mai egale. Eu l-am întors cu susul în jos, e mai nivelat așa.
Însiropăm partea de jos a blatului, punem crema deasupra, punem partea de sus a blatului și îl însiropăm și pe acesta. Dăm la frigider pentru vreo 2 ore.
Acum facem glazura.
Într-un ibric topim și fierbem la foc foarte mic, cu atenție că se arde repede, crema de cocos amestecată cu uleiul de cocos, apoi o turnăm peste ciocolata ruptă în bucățele, punem și mierea și amestecăm până se topește ciocolata și se omogenizează.
Asamblare.
Tăiem prăjitura în bucăți cât vrem de mari, eu le-am vrut mai micuțe, apoi turnăm glazură pe fiecare bucată în parte, cu lingura și cu grijă, ca să se scurgă un pic și peste margine, ca să arate ca amandina clasică.
Se poate asambla și ca un tort. Nu tăiem prăjitura în bucăți înainte de a turna glazura, ci punem glazura, dăm la frigider pentru câteva ore, ornăm frumos și îl tăiem.
Nu am făcut economie la zahăr, aceste amandine fără gluten și lactate se pretează pentru toate gusturile. Nu se simte lipsa untului sau a smântânii din compoziție, are aroma cunoscută de amandină.
