Cum mănânci prea mult fără să știi că mănânci prea mult


Distribuie

De curând a fost Ziua Mondială a Obezității. Tema de anul acesta a fost ”8 miliarde de motive pentru a acționa împotriva obezității”, ceea ce mută focusul acestei boli multifactoriale în curtea fiecăruia dintre noi. Mai mult de 70% dintre români sunt supraponderali sau obezi, iar trendul este în creștere. Așa cum am spus, obezitatea este o boală cu multe cauze, adică apare la intersecția dintre genetică, stil de viață, mediu și biologie internă. Alimentația este doar una dintre cauze. În acest articol vreau doar să punctez câteva situații care te pot face să mănânci prea mult, fără să știi că mănânci prea mult, ca un mod de a atrage atenția asupra acestei patologii.

 

**

La ultima internare de la Institutul de Reumatologie, pe patul de lângă mine s-a internat o doamnă de vreo 60 de ani. Avea multe boli, autoimune, metabolice, cardiologice și articulare. Unele dintre ele erau ținute bine în frâu, altele o cam luaseră razna. După măsurători, cea mai urgentă era boala cardiacă, după dureri, era o gonartroză. Gonartroza trebuia operată, însă chirurgul nu voia să o opereze până nu slăbea un număr considerabil de kilograme. Avea obezitate morbidă, cu un IMC mai mare de 40. Respira greu și se mișca greu, iar fiecare mișcare îi provoca dureri.

După ce i s-a luat sânge și d-na doctor a consultat-o, a început să despacheteze. Nu avea multe haine, dar a scos două caserole imense cu mâncare gătită. Eu am făcut ochii mari la vederea caserolelor și i-am spus, cu un zâmbet, că ne dau mâncare acolo și că este destul de bună. Ea mi-a zis că tocmai gătise cu o zi înainte și ce era să facă, să lase mâncarea să se strice în frigider? Eu am sesizat o mulțime de neconcordanțe în ceea ce a spus și pentru că am prostul obicei să mă bag în ciorba altora, i le-am spus și ei:

De ce ați gătit atât de mult, dacă știați că veniți la spital pentru o săptămână?

Probabil că aveți oale destul de mari, cum le manevrați dacă mergeți cu cadrul?

Știți că se poate congela mâncarea gătită în porții mici?

Așa de mult mâncați de obicei?

S-a uitat urât la mine, pentru că tocmai îi spusese d-nei doctor că ea mănâncă foarte puțin și nu știe de ce se îngrașă. A scos o furculiță și o bucată de pâine și a început să mănânce.

 

**

Poate că doamna din povestea de mai sus nu este cel mai bun exemplu pentru subiectul acestui articol: cum mănânci prea mult. Însă mă durea pe mine să văd cum fiecare mișcare o plătea cu durere și îi cerea un mare efort. Că tot nu aveam ce face pe acolo, am încercat să îi sugerez câteva trucuri care să o ajute să slăbească, însă mi-am văzut de treaba mea în curând, pentru că avea câte o obiecție la fiecare dintre aceste trucuri. Totul se rezuma la: ”Eu nu mănânc mult!” și ”Nu pot să stau nemâncată!”, afirmații ce erau oarecum în contradicție una cu cealaltă.

În acest text nu voi vorbi despre dimensiunea psihică a mâncatului, ci voi enumera câteva situații care te pot face să mănânci prea mult, fără să știi că mănânci prea mult. Mă voi referi strict din punct de vedere al dimensiunii calorice a alimentelor, adică ceea ce intră nu este compensat de ceea ce ai nevoie pentru consumul propriu.

Așadar, iată enumerarea:

 

Nu ai ore de masă

Mănânci când apuci, când îți amintești sau când leșini de foame, așa că mănânci aiurea, în fugă și ce îți pică în mână. Desigur, orice altceva este mai important decât să mănânci la timp, mâncare variată și în cantitate optimă pentru nevoile tale. Iar dacă nu ai ore de masă, nu poți optimiza nutrienții. Adică, dacă cineva îți dă ceva de mâncare, tu îngurgitezi fără să te gândești de două ori.

 

Nu planifici ceea ce mănânci

Chiar dacă ai ore de masă, dacă nu ai ceva comestibil de mâncat, tot degeaba. Dacă alimentele sunt congelate, leguminoasele nehidratate, pâinea mucegăită sau frigiderul gol, well… nasol. Mesele trebuie planificate, alimentele cumpărate și depozitate în mod corespunzător.

 

Nu îți așezi pe farfurie ceea ce mănânci, ci tot iei de pe masă până te saturi

Asta cu săturatul e tricky, pentru că creierul transmite semnalul de:”Hoo, ajunge!” mai târziu decât poate mâna să apuce sau gura să mestece, așa că, dacă te bazezi pe semnalul creierului că burta e plină, sigur vei mânca mai mult decât ai nevoie.

 

Ai prea multe mese pe zi

În anumite afecțiuni, este necesar să ai 5-6 mese pe zi. În aceste cazuri, musai să calculezi caloriile, pentru că altfel vei mânca prea mult. Doar 50 de calorii în plus la fiecare masă, și deja ai un dezechilibru. Dacă nu ai o astfel de afecțiune, 2-3 mese pe zi, fără gustări, sunt de ajuns.

 

Mănânci alimente hiper-calorice, fără să știi că depășești măsura

Câteva nuci, migdale, caju sau alte astfel de alimente considerate ”sănătoase” ronțăite în plus, și extra-caloriile sunt gata. Sau alimente ”nesănătoase”: chipsuri, bombonele, biscuiți, etc. pe care nu le socotești ”mâncare”. Pe bune, dacă nu sunt mâncare, ce sunt, surcele? Mulți oameni spun că ei nu mănâncă nimic, nici nu le este foame, dar se îngrașă și nu știu de ce. De la surcele, de-aia se îngrașă.

 

Ai tot timpul mâncare la îndemână

Atunci când ai tot timpul mâncare la îndemână și la vedere prin casă, pe masă, pe aragaz, pe birou, pe canapea, pe dulapuri, poți întinde mâna și poți lua ceva să bagi în gură. Are legătură cu mâncatul emoțional, dar și cu punctul următor, mâncatul conștient. Se poate rezolva relativ ușor: ai terminat de gătit sau de mâncat (la ora normală de masă), așază totul la locul lor. Ustensilele de gătit, tacâmurile, farfuriile, dar și mâncarea gătită se scot din raza vizuală și se bagă în dulapuri, frigider, cămară. Nu ține boluri drăguțe cu bomboane sau fursecuri ca decor, pentru că vei mânca decorațiunile. Out of sight, out of mind.

 

Nu mănânci conștient

Mâncatul conștient nu este o dietă, ci mai degrabă o atitudine față de mâncare. Nu este o chestie ”zen” ciudată și complicată, ci presupune să fi prezent în timp ce mănânci. Ți se pare bizar că spun să fi prezent? Dacă te pun să îți notezi seara tot ce ai băgat în gură în acea zi, câte sucuri ai băut, câtă apă, îți mai amintești? Știi de ce ai mâncat? Poate vei spune: Desigur că am mâncat de foame! Ești sigur că ai mâncat toată punga aia de covrigei pentru că îți era foame? Ce gust au avut covrigeii? Crezi că ai beneficiat de nutrienți sănătoși din covrigeii ăia?

Începe practica de ”mâncat conștient” prin simplul fapt de a conștientiza că mănânci. Când deschizi gura să bagi o bomboană, spune-ți în minte: ”Acum mănânc o bomboană”. Nu te blama pentru asta, că vei mânca cu noduri, și nici asta nu e bine. Doar conștientizează că o mănânci. După câteva zile și bomboane la activ, mintea ta va spune ceva de genul: ”Oare chiar am nevoie de această bomboană? Abia m-am spălat pe dinți. Oare să o păstrez pentru mai târziu? O voi mânca la desert.” Mintea noastră e deșteaptă, doar să fim conștienți de ea. Și de bomboană.

 

**

În final, voi spune ceea ce știm cu toții într-un fel sau altul: omul este un animal cu obiceiuri. Dacă avem obiceiuri proaste, care ne îngrașă, soluția nu este să o ținem pe a noastră, că noi nu facem nimic greșit, ci ne îngrășăm cu aer sau cu obiceiurile proaste ale altora. Este responsabilitatea noastră să avem grijă de noi, să conștientizăm că greșim, unde greșim, să schimbăm ce se poate și să cerem ajutor acolo unde nu putem singuri. Pentru că, așa cum am zis, obezitatea poate fi o boală multifactorială, dar este important să știi dacă mănânci prea mult. Și dacă ai această boală, de fiecare dată este adevărat: mănânci prea mult pentru necesitățile calorice ale organismului tău.

Fotografia este preluată de pe Pixabay.