De câte ori am auzit asta? Sau poate chiar noi am întins un deget moralizator către cineva? ”Lasă-te de fumat! Nu mai bea! Nu mai cheltui banii aiurea! De ce minți? Mai lasă televizorul! Slăbește!”
Să începem… cu începutul. Obiceiurile, acele lucruri repetitive pe care le facem fără să ne gândim prea mult la ele, sunt o modalitate a creierului de a se proteja, sau de a ne proteja. Principala sarcină a creierului este să ne asigure supraviețuirea. Nu evoluția, nu creșterea, nu alegerea, nu altruismul, și în niciun caz sacrificiul. Creierul există pentru ca noi să trăim, să nu murim aiurea. Cultivând obiceiurile, creierul se protejează împotriva supraconsumului de energie.
Ne trezim dimineața, mergem la baie, ne spălăm pe dinți, bem cafeaua, plecăm la serviciu, încuiem ușa. Ce-ar fi dacă am gândi conștient toți acești pași în fiecare dimineață? ”Acum deschid ochii, acum îmi pun papucii, papucul drept în piciorul drept, papucul stâng în piciorul stâng, îmi ridic fundul din pat, calc întâi cu piciorul stâng, apoi cu cel drept…” și tot așa. Am fi obosiți mental din prima oră a dimineții. Așa că noi facem toate aceste rutine fără să le gândim. Dacă am făcut lucrurile de suficiente ori la fel mereu, creierul le automatizează ca să nu mai consume energie. Se eliberează de toate chestiile astea habituale ca să se ocupe de altele, noi. De aceea ne putem gândi la programul zilei în timp ce ne spălăm pe dinți dimineața.
Obiceiuri dăunătoare
Doar că această caracteristică a creierului de a automatiza obiceiurile poate duce și la lucruri nu prea bune pentru noi. Nu percepem când am luat al 31-lea covrigel din pungă, când am aprins a zecea țigară, când am băut a treia sticlă de vin, sau când am dat ultimii bani pe rochița aia mișto.
Aceste obiceiuri dăunătoare sunt chiar și mai bine bătute în cuie de creierul nostru, pentru că sunt percepute de el ca plăcute, mult mai plăcute decât trezitul de dimineață și spălatul pe dinți. Noi, în rațiunea noastră, zicem că e mai folositor să te speli pe dinți decât să mănânci o prăjitură. Spălatul protejează dinții, și pe termen lung, sănătatea în general, iar prăjitura strică dinții și îngrașă. Dar în creierul nostru există o zonă, așa numitul ”centru al plăcerii”, care nu funcționează pe utilitate. Dacă îi place, eliberează dopamina, hormonul plăcerii, și se creează astfel o disonanță cognitivă: ”Cum adică nu e bun?! Păi îmi place!”
Cum putem elimina obiceiurile dăunătoare?
E greu să te lupți cu alianța dintre hormon și neuron 😊. Așa se explică de ce ne este atât de greu să renunțăm la obiceiurile dăunătoare, chiar dacă devenim conștienți că ne-au acaparat și ne strică viața. Creierul le consideră plăcute, iar, odată repetate destul de mult timp, le automatizează.
Vestea bună este că avem și alte regiuni în creierul nostru care sunt responsabile cu gândirea și rațiunea. De aceea omul este considerat superior animalelor, că are rațiune și conștiință. Cu ajutorul lor putem controla obiceiurile dăunătoare care ne subminează sănătatea și starea de bine. Nu este ușor, dar cu ajutorul unui plan și al voinței, putem să le suprimăm.
Conștientizează că ai un obicei dăunător.
Unele obiceiuri dăunătoare sunt foarte evidente, ca fumatul, alcoolismul, mâncatul în exces sau cheltuirea banilor aiurea, dar altele sunt un pic mai ascunse. Nu ne dăm seama că le avem și că ne fac rău. Dacă ceva nu este ok în viața noastră și nu ne simțim bine fizic sau psihic, undeva acolo poate exista, bine ascuns, un asemenea obicei. Nu poți corecta ceva dacă nu știi că ai ceva de corectat. Așa că primul pas este conștientizarea.
Creează un plan. Doar voința nu este de ajuns.
Voința este ca un mușchi. Ea trebuie antrenată constant, altfel poate obosi și nu îți mai folosește. Dacă ai reușit să te abții o dată sau de două ori să îți aprinzi o țigară, poate a treia oară nu te mai poți abține când intervine trigger-ul. Voința nu îți servește fără un plan de ”antrenament”. Este nevoie de amândouă: și de voință, dar și de plan.
Cum îți poți alcătui un plan de bătaie?
Informează-te. Citește despre obiceiuri dăunătoare, despre dependențe în general și despre obiceiul dăunător pe care îl ai tu în particular. Una dintre caracteristicile timpurilor pe care le trăim este că avem informația la un clic distanță. Folosește-te de asta.
Ocolește locurile, oamenii sau situațiile care declanșează obiceiul respectiv. Dacă ai depistat ce obicei dăunător ai, începe să te observi. Când nu te poți abține să îl practici? Poate există un anume loc, sau o situație, sau un grup de oameni în preajma cărora folosești acel obicei. Ocolește locul unde este acel chioșc cu gogoși puternic mirositoare, grupul de prieteni cu care te îmbeți în fiecare sâmbătă seară, ”rătăcește” bricheta cu care îți aprinzi țigara… într-un cuvânt, sabotează conștient acele obiceiuri.
Setează-ți scopuri viabile.
Dacă îți setezi să slăbești 40 kg într-un an, iar tu ai fost toată viața supraponderal sau obez, acest țel te va copleși și există ”șansa” să renunți imediat ce dai de cel mai mic obstacol. Te vei întoarce la obiceiurile tale nesănătoase, cu stima de sine la pământ și convingerea că nu vei putea niciodată să slăbești.
În loc să îți pui așa un țel măreț, dar de neatins, împarte-l în calupuri mai mici. Fă-ți o tactică de abordare. Nu privi așa de mult înainte, să te vezi măsura XS și plin de mușchi peste tot. Prima dată setează-ți să intri în rochia aia pe care ți-ai cumpărat-o acum un an, când aveai cu 5 kg mai puțin.
Începe cu un pas mic. Bea un pahar de apă prima dată când te trezești. Fă asta o săptămână. Apoi bea apă minerală cu lămâie în loc de sucurile din comerț. Fă asta a doua săptămână. Apoi mănâncă doar un rând de 4 cubulețe din ciocolată, în loc să mănânci tot pachetul. Fă-o cu cap: rupe acele 4 cubulețe, strânge restul de ciocolată de pe masă și ascunde-o, dă-o cuiva, sau arunc-o. Respiră adânc și savurează acele 4 cubulețe cu toți porii. Încet și fără sentimentul de vinovăție. Și tot așa. Pași mici. Dacă toată viața ai fost obez, cum crezi că vei slăbi în câteva luni? Fii realist.
Înlocuiește obiceiurile dăunătoare cu altele sănătoase.
Vrei să te lași de fumat. Nu ți-ai mai cumpărat țigări, dar mâna ți se tot duce spre locul unde era înainte pachetul de țigări. Ești neliniștit, așa că în locul acela pui o pungă mare cu covrigei. Unul câte unul, covrigeii se topesc repede, iar curând, cântarul și cureaua de la pantaloni îți spun că te-ai îngrășat. Poate că nu este cea mai bună idee să înlocuiești obiceiul dăunător al fumatului cu obiceiul dăunător de a ronțăi tot timpul.
La punctul 1, la alcătuirea planului de bătaie, ai avut îndemnul ”Informează-te”. Așa că ai aflat că prin obiceiuri dăunătoare se eliberează dopamină, hormonul plăcerii, și că asta te ține dependent. Și ronțăitul eliberează dopamină, dar este tot un obicei dăunător. Deci scoate ronțăitul de pe lista de înlocuitori. Alte obiceiuri, mai bune de data aceasta, care eliberează dopamină sunt: mișcarea de orice fel, inclusiv sportul, ascultatul muzicii, meditația, expunerea la soare, suplimentarea cu proteină în alimentație, somnul suficient. Deci, dacă îți vine să îți aprinzi o țigară, te ridici de scaun, faci câteva genuflexiuni, apoi te încalți, îți pui căștile în urechi și asculți muzică, în timp ce te plimbi în lumina soarelui.
Antrenează-ți creierul să găsească soluții, nu alte probleme.
Mintea va tinde să îți saboteze eforturile de a renunța la acel obicei dăunător. Te va face să te îndoiești de tine. Îți va întinde capcane și te va face să tremuri de frică. Poate chiar îți va declanșa un atac de panică. Poți lua o pauză, dar nu renunța.
Nu te compara cu alții, fiecare dintre noi suntem unici și irepetabili. Dacă cineva a reușit, caută punctele comune, nu diferențele. Nu privi acea persoană cu invidie sau nu te socoti inferior. Profesorul Dulcan spune că dacă un singur om se poate descompune în atomi și poate trece printr-un zid, atunci oricine poate face asta. Sigur că poți și tu, poate în alt fel sau într-un timp mai lung sau mai scurt, dar poți.
Dacă cineva a încercat și nu a reușit, asta nu înseamnă că tu nu vei reuși. Încetează să te compari și vezi-ți de planul tău!
Răsplătește-te la fiecare victorie.
Fiecare pas mic pe drumul spre victoria cea mare merită răsplătit. Repetă-ți mereu că meriți (nu că poți, ai stabilit încă de la început că poți, aici nu încape discuție). Subconștientul tău se va îndoi că meriți, iar tu va trebui să te răsplătești și să te răsfeți. Doar ai grijă ca răsplata să nu fie din sfera obiceiului dăunător pe care dorești să îl elimini. Adică nu te răsplătești cu o prăjitură dacă vrei să slăbești, sau cu un pahar de vin dacă dorești să te lași de băut.
Ai răbdare.
O schimbare durabilă nu se petrece peste noapte. Este nevoie de timp pentru ca neuronii ăia de care vorbeam la început să se rearanjeze și să creeze noi legături în sensul pe care îl dorești. Învață să te bucuri de drum, nu să stai ca pe ghimpi în așteptarea rezultatului. Bucură-te de fiecare mică victorie, observă cum te transformi încet, dar definitiv. Începe să îndrăgești noua persoană pe care o vezi în oglindă. Ești mai bun decât ieri, iar mâine vei fi mai bun decât azi.
Schimbarea este posibilă oricând! Niciodată nu ești prea ”deteriorat” ca să te ”repari”! Doar începe procesul și vei fi uimit încotro te duc pașii, iar acele obiceiuri dăunătoare vor dispărea! Cu perseverență și răbdare.