Drojdia inactivă, sau drojdia nutritivă, cum mai este numită, este un aliment încă puțin cunoscut. Este privit cu suspiciune, mai ales din cauza numelui său: drojdie. Și mie mi s-a părut ciudată, deși mă consider o persoană deschisă la nou, care nu se dă în lături să încerce gusturi și texturi inedite. Căutam un substitut al brânzei pentru a-l folosi la pizza, când am dat peste drojdia inactivă. Am cercetat și am găsit că ciudățenia asta are un gust care aduce cu parmezanul. Am cumpărat o punguță cu drojdie inactivă, am pus-o peste pizza și mi-a plăcut. De atunci a devenit nelipsită din bucătăria mea. Ce proprietăți are, de ce să o folosim și mai ales la ce să o folosim voi detalia în acest articol.
Ce este drojdia inactivă
Drojdia inactivă derivă dintr-o specie de drojdie numită Saccharomyces cerevisiae, aceeași din care se obține drojdia de bere și drojdia pentru pâine. Doar că drojdia inactivă are parte de un tratament special: este dezactivată înainte de ambalare prin încălzire și uscare, astfel încât pierde proprietatea de a ”crește”. Producătorii pot cultiva drojdie inactivă dintr-o varietate de surse, inclusiv melasă, zer și sfeclă de zahăr.
Este folosită în principal ca și condiment, un adaos care oferă o aromă de brânză preparatelor. Mai este folosită pentru proprietatea de legare a ingredientelor, înlocuind ouăle în dieta vegană. Și nu în ultimul rând, este folosită pentru vitaminele pe care le conține, alături de proteine, fibre și antioxidanți.
Nu voi înșira aici nutrienții conținuți de drojdia inactivă, pentru că ei diferă de la producător la producător. Voi spune că are o cantitate bună de proteine esențiale, pe care de obicei le găsim doar în produsele de origine animală. Mai are și vitamine din complexul B, potasiu, calciu, fier, crom și alți micronutrienți.
Drojdia inactivă se vinde simplă sau fortificată. Natural este fără gluten și lactate, dar unii producători o cultivă pe substrat de grâu sau zer sau adaugă făină de grâu pentru aportul de vitamine și fibre. De obicei se precizează aceste lucruri pe etichetă. Să o citim cu atenție și să cumpărăm doar acele produse care au mențiunea ”fără gluten” sau ca ingredient principal doar ”drojdie inactivă”. Pentru că este folosită în primul rând ca și condiment, pentru gustul său umami, unii producători mai adaugă sare. Veganii o folosesc pentru aportul de vitamina B12. Unii pretind că B12 există natural în drojdia inactivă, dar adevărul este că aceasta este adăugată prin procesul de fortificare, alături de vitamina B9 (acid folic) și unele minerale.
De ce să folosim drojdia inactivă
În primul rând pentru că este gustoasă. Oricât de benefic ar fi un aliment, dacă nu găsim o modalitate ”gustoasă” de a-l include în rutina alimentară, nu vom reuși să îl consumăm pe termen lung. Drojdia inactivă îmbogățește gustul anumitor preparate (voi detalia asta mai jos).
Susține sistemul imunitar și combate constipația prin aportul de beta glucan și fibre. Hrănește bacteriile benefice din colon și reglează tranzitul intestinal.
Intervine în mecanismul glucozei prin conținutul de crom. Reglează glucoza și colesterolul și reduce pofta de dulce. Astfel, este utilă în anumite tipuri de diabet și în obezitate. Un alt condiment bogat în crom este scorțișoara, pe care o putem presăra în budinci, iaurt, chiar și în cafea.
Oferă un boost de energie prin complexul său de vitamine B.
Beneficiile sunt mai multe decât cele enumerate de mine. În primul rând ar trebui să reținem că drojdia inactivă este un aliment-condiment gustos, benefic pentru sănătate și versatil, care poate fi folosit în rețete diferite.
Cum să folosim drojdia inactivă
Dacă veți da o căutare pe acest blog cu cuvântul cheie ”drojdie inactivă” veți obține peste 30 de rezultate. Peste 30 de rețete care conțin drojdie inactivă.
Cum am spus, drojdia inactivă este un aliment versatil. Ea poate fi folosită pentru gustul de brânză în rețetele de lactate vegetale (creme tartinabile, unt sau brânză ”feta”), ca topping pe pizza sau chiar în blatul acesteia. Mai poate fi folosită în rețetele de drob sau chiftele pentru a înlocui oul, evitând astfel combinația indigestă carne-ou. În piureuri de legume, ca acest piure de conopidă, pentru gust și onctuozitate. În maioneze vegane ca aceasta. În sosuri pentru paste sau în lipii. Chiar și în biscuiți sărați. Se poate pune în omlete, în icre de chia, în pate de ficat, în supe cremă sau în șuncă de casă.
Cine nu ar trebui să folosească drojdie inactivă
Persoanele alergice la drojdii sau mucegai sau cele care iau medicamente antifungice.
În unele surse am găsit atenționări pentru persoanele care au intestin iritabil, din cauza conținutului de fibre al drojdiei inactive. Dar să fim serioși, într-o lingură cu drojdie inactivă sunt doar 3 grame de fibre. Este un condiment, nu ingredient principal, nu poți folosi mai mult de o lingură per porție.
Persoanele cu diabet ar trebui să știe că poate fi nevoie să își ajusteze medicația dacă folosesc constant drojdia inactivă.
Există o atenționare pentru persoanele care au frecvent migrene. Ei ar trebui să monitorizeze consumul și să vadă dacă într-adevăr le declanșează migrene.
Am mai găsit o atenționare și pentru persoanele care iau medicamente pentru tratarea depresiei.
Concluzii
Dacă trecem peste prima impresie (cum adică să mănânc drojdie în omletă?!), drojdia inactivă este un aliment-condiment care nu ar trebui să ne lipsească din cămară. În afară de atenționarea pentru persoanele alergice la drojdii, este sigur pentru consum. Este chiar un aliment recomandat și acceptat în Protocolul Autoimun (AIP), în primele luni de diversificare pentru bebeluși și în alimentația femeilor însărcinate.