Jurnal de covid


Distribuie

Impresii la cald din perioada în care am avut covid, așa cum le-am postat pe pagina de Facebook a blogului la momentul respectiv. Poza e din perioada aceea, în timp ce îmi încălzeam oscioarele la soare, în curte. Fuse și se duse 😊

19 octombrie 2021

Am ezitat dacă să împărtășesc asta, dar m-am gândit că ar fi ok. Am intrat și eu în rândul lumii, am covid. Sunt recunoscătoare că s-a întâmplat acum, am avut timp să mă obișnuiesc cu ideea că posibilitatea de a face boala este mare. Frica nu ajută, te destabilizează fizic și psihic, plus că te agiți ca o muscă beată și nu îți poți organiza perioada în care nu poți ieși din casă. Așa că stau în pat și fac mișto de mine. Vorbesc cu prieteni pozitivi ca atitudine (dar și pozitivi cu Covid😁 ), nu am nevoie de sfaturi decât dacă le cer. M-am informat și urmez chestiile cu care rezonez. Probabil că unii ar râde dacă le-aș spune să facă baie cu sare în fiecare seară, dar pe mine mă ajută. Transpir ca un pește în călduri, dar apoi sunt mai bine. Beau ceaiuri, vitamine, biosept, alea alea… De obicei nu e bine să freci medicii cu tot ce îți trece prin cap, dar acum e important să îi lăsăm să își facă treaba cum știu ei mai bine. MF-ul meu mi-a zis că monitorizează 50 de pacienți din listă care au acum Covid. Zilnic la oră fixă va trebui să îmi monitorizez temperatura, saturația de oxigen, pulsul, tensiunea arterială, starea generală… Așa că stăm amândoi ca doi huhurezi zgribuliți pe o frunză udă și ne luăm la mișto. Tușim în sincron și ne batem pe termometru😁 . Bună dimineața!

20 octombrie 2021

Vă mulțumesc pentru urările de însănătoșire🤗 . Ieri m-a apucat hărnicia prin casă, mă organizez în caz că mă voi transforma în plastilină în următoarele zile. Spre seară am căzut ca un erou la datorie, cu ceva febră și saturație a oxigenului în cădere liberă, am transpirat toată noaptea, dar acum sunt alive and kicking, cu toate păturile din casă puse la uscat😁 . Măi, oameni buni… Nu îmi place să mă repet, dar voi scrie asta zilnic pe aici: frica nu face decât să înrăutățească lucrurile. Nu ne ajută cu nimic, frica paralizează toate simțurile și nu putem lua o hotărâre corectă. Ok, lucrurile nu stau bine, dar cu ce ne ajută să urmărim numărul de cazuri și morți? Ne simțim mai bine? Mă ajută pe mine să știu că sunt unul dintre cele 18 mii și ceva de cazuri depistate acum 2 zile? Eu îmi adun toate forțele să ies din situația asta. Cu ce știu eu mai bine. Nu sunt zen, plutind pe un norișor roz, deasupra tuturor acestor chestii lumești. Fac parte din această lume și îmi văd de viața mea, mă descurc după puteri, nu caut ajutor dacă mă pot descurca singură. Nu e bine și nu e rău, e… ceea ce e. Iar o farfurie plină cu fructe, nuci și merișoare… e😁 . Bună dimineața!

21 octombrie 2021

La soțul meu simptomele de debut au fost febra moderată, dureri de cap și scăderea apetitului. L-am băgat imediat pe vitamine și în 2 zile s-a dat jos din pat. Acum îmi mănâncă și urechile și îl apucă brusc durerea de cap doar dacă îl pun să spele vasele. La mine debutul a fost cu mofturi și fițe: un pic de tuse, un pic de frisoane și o stare un pic nașpa (nu o pot traduce în termeni medicali). La mine încărcătura virală era mai mică la testare, m-am infectat mai târziu, așa că am avut timp să iau măsuri înainte de debutul simptomelor. Luăm vitamina C, vitamina D, zinc, Biosept forte (cura de 8 zile). După cele 8 zile vom lua Baraka. Simt că organismul meu se mobilizează să lupte cu virusul. Singura problemă este să nu ne păruim când ne luptăm pentru întâietate pe Netflix😁 . Bună dimineața!

22 octombrie 2021

Azi voiam să scriu despre alt aspect, dar tocmai am experimentat primul meu atac de panică, așa că voi scrie despre asta. Încă sunt un pic confuză în urma atacului de panică, așa că scuzați dacă nu voi fi foarte limpede în exprimare. M-a pus ăla rău’ aseară să mă uit la Marius Tucă Show, era invitat dr Marinescu, că am zis eu că e bine să fiu “informată”. Și așa de bine m-am “informat” că mi-am indus simptomele din ziua a cincea, faimoasa ziua a cincea. M-am trezit brusc noaptea cu inima bătând nebunește, mi se părea că am febră, dar nu aveam, că mă dor toate și că aoleu, ce fac dacă trebuie să chem salvarea, că a zis dr. Marinescu că nu au locuri, că bolnavii grav stau pe scaune, în cel mai bun caz, sau afară, în ambulanțe, în așteptarea oxigenului salvator. Dimineață mi-am măsurat toate alea, sunt în parametri, dar eu nu puteam respira și am izbucnit într-un plâns isteric. Noroc că mai citisem și eu, și am recunoscut un atac de panică. E nostim că eu vă predicam pe aici despre frică… E așa de parșivă frica, încât uneori nici nu o recunoști. Se ascunde așa de adânc în noi, încât nu o vezi. Poți recunoaște doar “simptomele” ei: intoleranța, răutatea, protecția exagerată, interpretarea greșită a faptelor… atacurile bruște de panică.

În rest… suntem în parametri. Fără gust, fără miros, fără febră, fără alte simptome supărătoare. Doar eu sunt de parcă m-a călcat trenul cu panică. Ieri am comandat pentru prima dată de la Bringo și ne minunam de fiecare lucrușor pe care îl scoteam din sacoșe, de parcă nu noi le alesesem. De azi, doar Netflix pentru noi. Bună dimineața!😊

23 octombrie 2021

Am fost întrebată cum m-am testat și alte aspecte birocratice. Știți că mă educ emoțional și nu îmi iese mereu (vezi atacul de panică de ieri). În cele mai multe aspecte ale vieții nu mă mai enervez, dar când vine vorba de birocrație și timpi de așteptare încă simt că mi se ridică părul pe ceafă și mi se ascut cele două perechi de coarne pe care le posed, cele de Berbec și cele de Capricorn. Așa că atunci când au apărut simptomele la soțul meu am căutat online o clinică și ne-am programat tot online pentru testul PCR. Este mai scump decât testul antigen, dar este mai corect, așa am înțeles. M-am bazat pe experiența unor prieteni care au pierdut câteva zile, făcând multiple teste antigen cu rezultate false, iar apoi PCR a ieșit corect, când deja era clar după simptome dacă au sau nu. Am ales o clinică cunoscută și care avea un preț mediu la pachetul de 2 teste PCR, scria că au contract cu DSP, deci ei vor anunța în caz că rezultatele sunt pozitive (probabil că majoritatea clinicilor fac asta, ceea ce e bine, nu mai stai tu atârnat de telefon să îi prinzi). Ne-am urcat în mașină, cu mască și mănuși, ne-am dus la clinică, unde, datorită programărilor, nu mai era nimeni. Alături era o farmacie care făcea teste gratuite, probabil antigen, și unde era buluc, fără distanțare, oamenii stăteau afară, în frig… Nu vreau să comentez asta, sunt destui oameni care nu îsi pot permite costul unui test. Sigur, există și optiunea să suni la 112 și să aștepți, în primul rând să îi prinzi la telefon și în al doilea rând să vină. Nici despre asta nu vreau să comentez.

Seara au venit rezultatele, iar a doua zi și documentul Corona Forms, în care este specificată data testării, rezultatul pozitiv și că suntem luați în evidență. Acest document ajunge pe aceeași filieră și la medicul de familie. Apoi noi ne-am sunat medicii de familie, care fiecare și-a format un protocol pentru cei cu Covid. Medicul meu mă monitorizează zilnic și îmi recomandă medicația în funcție de simptomele descrise de mine. Mi-a dat și prescripție online pentru medicamente atunci când am avut nevoie. Medicul soțului meu, care nu știu exact ce evidență ține, întâi l-a întrebat dacă e pacientul lui, apoi i-a dictat niște medicamente și i-a zis să îl sune dacă îi e rău, sau mai bine să sune la 112. Nu mai e nevoie de altă testare, infecția cu Covid este clară, ci să stăm izolați 14 zile (ceea ce facem acum), iar în a 15-a zi putem ieși din casă. Tot atunci putem intra pe platforma guvernului și să solicităm certificatul verde. Dacă aveți alte experiențe în legătură cu testarea și tratamentul, sau alte aspecte birocratice, vă rog să scrieți în comentarii, poate ajutăm și alte persoane care prezintă simptome și nu știu de unde să înceapă. Dar vă rog, aspecte prezentate la rece, nu ne ajută să ne văităm.

Despre noi, suntem bine, mucioși, fără gust și miros, fără alte simptome îngrijorătoare. Dimineață m-am dat jos din pat, m-am proțăpit pe piciorușe și am decretat că de astăzi începe recuperarea. Replica soțului meu a fost: “aoleu, ți-ai revenit”😁 . M-am întins azi cu scrisul, se vede că sunt nevorbită. Bună dimineața!😜

24 octombrie 2021

Astăzi sunt ceva mai morcovită… M-am agitat prea mult ieri, așa că aseară am avut un pic de febră. Acum o ușoară durere de cap. Pe mine nu mă doare capul de obicei. Cel mai supărător este nasul înfundat și faptul că tot ce mănânc are același gust: niciunul. Iar m-am uitat pe “studii” și am intrat în depresie, acolo scrie că gustul și mirosul revin în medie după 8 luni. 8 luni?! Păi eu sunt Oana fără gluten, creez rețete, gustul și mirosul sunt esențiale pentru mine. Am făcut ieri o supă de dovleac și conopidă în bază de supă de oase, soțul meu a zis că e bună. La mine… nada. El și-a pierdut doar mirosul, gust are. E ciudat să simți textura mâncării, dacă e caldă sau rece, să simt că un grapefruit înțeapă la limbă, dar să nu simți aromele, să nu știi dacă e dulce sau acră… Nașpa. Bună dimineața!😒

25 octombrie 2021

Sunt o femeie de 50 de ani, normoponderală, care are o boală autoimună activă, spondilită anchilozantă, de 32 de ani, cu un istoric de reacții adverse la anumite medicamente. Duc o viață echilibrată, mănânc corect, fac mișcare moderat, nu mai consum deloc alcool, și mă informez să iau cele mai bune hotărâri pentru mine. Pe asta m-am bazat atunci când am stabilit că nu voi face noile vaccinuri anticovid. Și se pare că am ales bine. Trec prin infecție ușor, am avut răceli sezoniere mai rele decât asta. Mă aștept să mi se declanșeze un puseu de spondilită, întotdeauna a fost așa după viroze sau alt stres la care organismul meu a fost supus. Voi gestiona asta în felul meu, așa cum am făcut mereu. Nu sunt împotriva vaccinurilor, nici pentru ele, sunt pentru dreptul de a alege, pentru dreptul la educație și autoeducație. Bună dimineața!

26 octombrie 2021

Ieri am avut impulsul să opresc comentariile la postare. Nu pentru că nu îmi asum ce am spus sau nu aș cunoaște natura umană. Nu pentru că nu m-aș fi așteptat la aceste comentarii atunci când am răspuns sincer întrebărilor voastre despre CE AM FĂCUT EU, fără a face partizanat de nicio parte. Ci pentru că am înțeles din aceste comentarii că starea de bine a individului a devenit inamicul public numărul unu. Am fost acuzată că trăiesc în timp ce alții au murit. Am fost acuzată că nu mă supun dogmelor științei, pentru că, așa cum spunea profesorul Dulcan, știința este o dogmă, la fel ca religia, și trebuie respectată întocmai, în litera și spiritul ei, altfel ești expulzat din “templu”.

Singurul partizanat pe care l-am făcut pe aici în ultimii 7 ani a fost pentru o viață sănătoasă, pentru o alimentație corectă, pentru mișcare, pentru iubire, acceptare și respect. Asta voi face și în continuare. Vă mulțumesc celor care v-ați exprimat o opinie, chiar contrară opiniei mele, într-un mod civilizat. Le mulțumesc și celor care au încetat să mă mai urmărească, suntem diferiți și dacă nu mai rezonăm unii cu alții, ne putem vedea de drum separat.

Noi suntem bine, nu mai avem niciun simptom, doar un pic fonfăiți. Am reînceput să îmi fac gimnastica zilnică. Mai avem o săptămână de stat în casă și mă uit pe geam cu jind, ca un cățel neplimbat. Bună dimineața!🤗

27 octombrie 2021

De ieri am început să simt gustul sărat. E ciudat ca dintr-un aliment să simt doar sarea. Dar e o îmbunătățire. Măcar am început să simt ceva. Lipsa mirosului nu m-a scutit de tristețea cepei când am făcut tocăniță. Am plâns cu lacrimi amare (amare trebuie să fi fost) când am ciopârțit biata ceapă. Mă simt ca un cyborg fără simțuri… Bună dimineața!🌞

29 octombrie 2021

Oamenii caută fericirea dintotdeauna. Dar majoritatea lor nu știu ce e fericirea. Cum poți căuta ceva ce nu cunoști? Unii zic că fericirea este prezența senzațiilor plăcute și absența senzațiilor neplăcute. Dar senzațiile plăcute trec repede și, chiar dacă nu sunt înlocuite întotdeauna de senzații neplăcute, rămâne un gol care se cere umplut. Alții zic că fericirea este să ai o viață îndestulată, o familie fericită și să trăiești într-o zonă în care este pace și liniștite. Dar țările care îndeplinesc aceste criterii, țările dezvoltate, au cea mai mare rată de sinucideri din lume. De ce nu sunt atunci oamenii aceia fericiți? Unii zic că fericirea este să ai tot ce îți dorești. Încă nu am întâlnit pe nimeni care să aibă absolut tot ce și-a dorit vreodată. Și dacă ne dorim să-l calce trenul pe vecinul nostru, ne-ar face asta fericiți?

Unii filozofi spun că fericirea înseamnă cunoaștere și echilibru. Dacă ai cunoaștere înlături astfel majoritatea cauzelor pentru care să te temi. Simplu, dacă ai cunoaștere nu-ți mai e frică. Frica e teama de necunoscut. Iar dacă nu îți mai e frică nu mai mergi în extreme, ci tinzi către echilibru. Dacă știi că după zi urmează noapte și după noapte urmează zi îți va mai fi teamă de întuneric? Orice în lumea asta are doi poli. Dacă te situezi la unul din poli și îl respingi cu înverșunare pe celălalt nu vei avea cunoaștere. Cunoașterea, și fericirea, încep cu “ce-ar fi dacă…?”. Acceptarea celuilalt pol.

Pariez că mulți dintre voi ar dori să las filozofia și să mă întorc la rețetele mele😁 . Și eu mi-aș dori. Dar de gustibus se lasă încă așteptat. Bună dimineața!😎

30 octombrie 2021

Oamenii pot simți un milion de miliarde de mirosuri, conform cercetătorilor. Momentan, eu nu simt niciunul. Simțul gustativ se împarte în 5 gusturi diferite: dulce, sărat, acru, amar și iute. Papilele gustative situate pe limbă, în cea mai mare parte, dar și pe epiglotă, esofag și cavitatea nazală transmit semnalele către creier, și astfel putem simți combinația de gusturi a unui aliment. La fel, terminațiile nervoase din nas transmit semnalele către creier, iar noi suntem avertizați că miroase a ars și să stingem naibii aragazul că dăm foc la casă. La mine în acest caz simțul mirosului a fost suplinit de simțul văzului, care a reacționat întârziat, atunci când puteai să tai fumul cu cuțitul.

Dacă îți lipsește simțul auzului sau simțul văzului oamenii te remarcă, dar dacă îți lipsesc mirosul și gustul se crede că ești același ca înainte. Nu ești. Eu am slăbit 2 kg într-o săptămână pentru că nu mai am chef să mănânc. Mă forțez să mănânc la orele știute, dar mâncarea pentru mine înseamnă doar sărat și amar. Am uitat ultima bucată de budincă afară din frigider și voiam să o mănânc, dar mi-am pus ochelarii și m-am uitat bine la ea și apoi am aruncat-o. Aș putea mânca orice porcărie alterată fără să știu, care pute și are un gust îngrozitor și nu aș simți nimic.

Ni s-au dat cele 5 simțuri de bază ca să ne folosim de ele. Combinația armonioasă dintre ele ne formează personalitatea. Cercetătorii au demonstrat că simțul văzului poate fi suplinit cu succes de celelalte 4 simțuri. În cazul dispariției simțului mirosului și gustului personalitatea îți este alterată. Mirosul toamnei din aer nu poate fi înlocuit cu nimic. Așa cum spuneau vineri cititoarele mele, mirosul de lăptic al copilului tău nu poate fi înlocuit cu nimic. Gustul cafelei de dimineață nu poate fi înlocuit cu nimic. Dar… va urma. Lucrurile se rezolvă, iar cele care nu se pot rezolva se acceptă. Bună dimineața!🤗

31 0ctombrie 2021

Atunci când mâncăm, pe lângă aportul corect de nutrienți, al doilea scop este să avem o digestie cât mai rapidă, astfel încât alimentele să nu zăbovească prea mult prin stomac sau intestine, să nu aibă timp să intre în putrefacție. Putem asigura o digestie rapidă prin atenția la combinația alimentelor și prin atenția la temperatura lor.

În lumina acestor dezvăluiri cutremurătoare am să vorbesc despre desert. Suntem obișnuiți ca după masă să consumăm un fruct. Fructele au timpul de digestie cel mai scurt. Dacă îl mâncăm după celelalte alimente va sta la coadă pentru evacuare după celelalte alimente (carne, legume, leguminoase, cereale și ce am mai mâncat noi la acea masă), se va plictisi, pentru că și-a terminat digestia și va începe să fermenteze, creând astfel un party pentru bacterii, cu ce știu ele să facă: gaze, balonare, eructații.

În privința temperaturii ar trebui ca alimentele să fie ingerate în ordine crescătoare a temperaturii, de la alimente reci până la cele fierbinți. Astfel digestia se desfășoară rapid. Dar noi ce facem? Începem cu ciorba fierbinte, continuăm cu felul întâi călduț și terminăm cu înghețată, punând capac digestiei pentru multe ore. Alimentele sau băuturile reci de la sfârșitul mesei “îngheață” sucurile gastrice care se chinuie și ele, săracele, să își facă treaba cum pot.

În concluzie, fructele se mănâncă singurele, ca o masă de sine stătătoare, înghețata la fel, și în general, un singur fel la o masă este de ajuns. Bună dimineața!🌞

3 noiembrie 2021

Ieri după-amiază eram eu în bucătărie și făceam o supă de legume fără prea multă tragere de inimă, când… mi-a venit o boare de miros. Fac ochii mari, trag pe nas, bag capul în oală… da, miroase ceva! Încep să țopăi prin casă, apoi desfac punga cu condimente provensale. Ooo, mentă! Apoi ooo, cimbru! Usturoi granulat! Amețisem de la atâtea mirosuri.

Dimineață au dispărut toate. Se joacă cu mine😁 . Mă duc să fac brânzică de năut, salam de biscuiți și pâinică proaspătă, poate îl conving să rămână. Bună dimineața!😜

4 noiembrie 2021

I’m back, people😛 . Aseară m-am prăbușit într-o baie fierbinte, ca o eroină a datoriei împlinite, după ce am făcut o plimbare de 10000 de pași (7km) și apoi m-am înțepenit în bucătărie câteva ore. Am făcut brânzică de năut, mazăre cu pleurotus și o pâine maaaare. Am rămas datoare cu salamul de biscuiți și niște chifteluțe din piept de bibilică de țară, o bunătate pe care am primit-o și din care nu am irosit niciun oscior.

Chiar dacă dimineața tot nu am încă miros și gust, pentru că se pare că se trezesc mai târziu decât mine, tot m-am răsfățat cu un mic dejun copios și… gustos probabil😁 . Bună dimineața!