

Merg destul de des la un restaurant libanez, îmi place mâncarea de acolo, e gustoasă și ușoară, cu salate diverse. Sigur, sunt unele preparate de care nu mă pot atinge, cele care conțin aluaturi, iar celebra tabouleh îi rog să mi-o facă fără grâu. De curând am fost acolo, iar un prieten din grup a comandat o plăcintă la care am salivat, arăta și mirosea super. Nu mai țin minte cum se numea, dar am reținut că avea o bază de cremă sărată de brânză, șuncă și legume. Rețeta de față e inspirată din această plăcintă libaneză căreia nu i-am reținut numele. Oul din moț e inovația mea.
Ingrediente
Blat
- 200 de grame de apă călduță
- O lingură cu vârf (11 grame) de tărâțe de psillyum
- O linguriță cu vârf de drojdie uscată (eu am folosit Dr Oetker)
- 140 de grame de făină de mei (eu am folosit Solaris)
- 2 linguri de ulei
- O jumătate de linguriță de sare
- O linguriță rasă de zahăr (eu am folosit brut)
Umplutură
- Bucățele de șuncă, kaizer sau chiar felii de cârnat
- Un ardei gras sau capia feliat
- Felii groase de roșii
- Câte un ou pentru fiecare plăcințică
- Tahini (pastă de susan), 3-4 linguri
- Suc de roșii mai grosuț, nu din acela de băut, 5-6 linguri
- Condimente: piper, oregano, busuioc
Mod de preparare
Se amestecă apa călduță, tărâțele de psillyum, zahărul și drojdia într-un castron mai mare, se acoperă și se lasă la căldură 20 de minute, eu am pus castronul pe caloriferul cald. După 20 de minute drojdia ar trebui să se activeze, adică să facă niscaiva balonașe. Punem cam 2 linguri din făină, amestecăm bine, apoi punem sarea. Punem și restul de făină, nu toată, cam 100 de grame, restul vom folosi mai târziu. Omogenizăm bine, apoi punem uleiul, amestecăm până se încorporează și mai punem o lingură de făină. Acum aluatul ar trebui să fie destul de dens și elastic. Îl formăm într-o bilă și îl mai punem la caldură 30 de minute. Nu stăm de pomană, facem un pic de ordine prin bucătărie și ne apucăm să pregătim umplutura. Feliem ce avem de feliat și amestecăm tahini cu sucul de roșii. Acesta va fi ”sosul de brânză”. Miroase foarte bine și e un pic amărui. Ne întoarcem la aluat. Pudrăm planul de lucru cu făină, vărsăm aluatul acolo și îl mai frământăm un pic, apoi facem stretch and fold de 2 ori, îl acoperim cu castronul și îl mai lăsăm 10 minute. Vă amintiți că v-am mai zis de stretch and fold, chestia aia cu împăturit aluatul. Google it. Facem chestia asta cu stretch and fold și lăsat 10 minute acoperit cu castronul de 3 ori. O să vedeți că mereu după cele 10 minute aluatul crește. Ultima oară îl împărțim în 3 sau 4 bucăți, depinde de cât de mari vrem să iasă plăcințelele, le modelăm în bile și mai lăsăm 10 minute. Fiecare bilă o întindem cu sucitorul într-o foaie rotundă, cu grosimea cam de un cm. Pe fiecare foaie punem ca bază ”crema de brânză”, lăsând 2-3 cm din margine liberă, apoi distribuim frumos restul ingredientelor. Marginea liberă o întoarcem peste ingrediente, cu falduri frumoase. La sfârșit spargem și oul și îl punem fix în mijloc. Între timp am încins și cuptorul la 200 de grade, cu tava înăuntru. Punem foaie de copt în tava încinsă și cu paleta așezăm plăcințelele înăuntru. În 20 de minute sunt gata, miros divin și în 5 minute le putem devora.