După cum știm cu toții, drojdia e marfă rară, așa că mă uitam sceptică la cele 2 pliculețe pe care le mai aveam, gândindu-mă că mai pot face doar 4 pâini cu rețeta mea, la care am nevoie de jumătate de pliculeț pentru o pâine. Apoi m-am gândit eu că drojdia… crește, se înmulțește. Și m-am pus pe căutat și încercat. După ce am cercetat internetul, am adaptat o rețetă de crescut drojdia la făina de mei și tărâțe de psillyum. Deci să purcedem. Am amestecat jumătate de pliculeț de drojdie cu 100 de grame de apă și 100 de grame de făină de mei, am amestecat bine, am pus capac și am băgat la frigider. Chestia asta o vom numi ”maia rece” și trebuie să stea la frigider minim 24 de ore, maxim… nu știu. Eu fac o pâine pe săptămână și s-a menținut frumos. Când vrei să faci o pâine scoți maiaua rece de la frigider, cântărești jumătate, adică 100 de grame, apoi completezi cu 50 de grame de apă și 50 de grame de făină de mei, amesteci bine și bagi înapoi la frigider. A doua zi putem începe altă pâine, pizza, cozonac sau altceva ce necesită drojdie. Chestia e să scoți doar jumătate și să completezi apoi ce ai scos, cu apă și făină de mei.
Deci avem 100 de grame de maia rece. Amestecăm asta într-un borcan sau o caserolă cu capac cu 100 de grame de apă călduță, 50 de grame de făină de mei și 4 grame de tărâțe de psillyum. Se lasă undeva la căldură, eu am pus-o pe calorifer, și se lasă alte 24 de ore. Vom numi asta ”maiaua caldă”. În 24 de ore își dublează volumul. Acum putem frământa pâinea. Cantitățile sunt așa, în funcție de cantitatea de maia caldă: 100% apă călduță, 80% făină de mei, 2% tărâțe de psillyum, 2% sare. Mai concret, 250 de grame de maia caldă, 250 de grame de apă călduță, 200 de grame de făină de mei, 5 grame de tărâțe de psillyum, 5 grame de sare.
Amestecăm maiaua caldă cu apa călduță, tărâțele și sarea și omogenizăm bine. Lăsăm câteva minute să se hidrateze tărâțele, apoi punem și făina și amestecăm cu lingura până încorporează toată făina. Eu am pus aluatul într-un castron mare cu capac, un castron mai mare ca să aibă loc să crească, și am înfășurat castronul într-o păturică. Aluatul era cald de la apa din compoziție, iar capacul și păturica au pastrat căldura. Am lăsat 6 ore, apoi am transferat aluatul în tava de pâine, cu mâinile unse cu puțin ulei i-am dat și formă. Am lăsat tava acoperită cu un prosop pe aragaz, cu cuptorul aprins, încă 2 ore, timp în care a crescut frumos. Cuptorul era încins, am băgat o crăticioară cu apă să facă ceva abur, apoi tava și am lăsat 20 de minute. Am scos crăticioara și am micșorat focul la jumătate și am mai lăsat 25 de minute. Am scos pâinica din tavă și am pus-o pe grătarul cuptorului, cu focul la minim, încă 10 minute. Se scoate pe un blat de lemn și se lasă câteva ore până să se taie. Știu, e greu să te învârți pe lângă ea și să nu ai voie să o tai, dar e mai bine așa, pentru că își continuă coacerea până se răcește complet.
Ce ziceți? Hai, că nu e chiar așa de complicat. Și merită. E o pâine densă, cu gust aspru, natural, și foarte hrănitoare. Mie îmi ajunge o săptămână.