Acesta este un paradox fascinant: trăim în epoca cu cel mai ușor acces la informație din întreaga istorie a umanității, dar nivelurile de ignoranță, anxietate, confuzie și neîmplinire sunt la cote alarmante. Internetul ne oferă acces aproape nelimitat, date și informație, dar nu ne oferă înțelegere, cunoaștere și înțelepciune. În acest articol vreau să vă prezint Piramida cunoașterii, modelul de gândire care ne poate ajuta să transformăm informațiile pe care le găsim din abundență pe internet în cunoaștere și înțelepciune.
Voi porni de la un exemplu. Poți găsi pe Google toate ingredientele și pașii pentru a face o pâine din semințe de mei (informație), dar asta nu înseamnă că știi să o obții (cunoaștere). Cunoașterea necesită sinteză, practică și efort cognitiv pentru a transforma ceea ce ai citit sau ai văzut într-un video în ”ceea ce înțelegi”. Abia după ce ai înțeles vine și înțelepciunea: să dai sens acestei înțelegeri.
Modelul DIKW
Modelul DIKW este un concept care descrie transformarea datelor brute în înțelegere profundă și judecată înțeleaptă. Acronimul DIKW provine de la termenii englezești: Data, Information, Knowledge, Wisdom (Date, Informație, Cunoaștere, Înțelepciune). Acest model este imaginat sub forma unei piramide, piramida cunoașterii, unde fiecare nivel adaugă context, semnificație și valoare nivelului anterior. Hai să aplicăm acest model exemplului nostru, obținerea unei pâini din semințe de mei, pentru a înțelege mai bine cum îl putem folosi.
Date (Ce?)
În această primă fază, avem datele în formă brută. 300 de grame de semințe de mei, 7 grame de drojdie uscată, 20 de grame de tărâțe de psyllium, 200 de grade, 2 ore, etc. Cu ce ne ajută aceste date? Absolut cu nimic. Sunt doar niște denumiri și niște numere pe un ecran.
Informație (Cine, Ce, Unde, Când?)
La acest nivel, începem să dăm context datelor brute. Ne informăm asupra locurilor de unde putem procura semințele de mei, cum se comportă acestea în pâinea pe care vrem să o facem, ce gust au. În ce stadiu am ajuns? Informația este utilă, dar poate deveni obositoare în exces și ne poate confuza. Dacă vom căuta componentele nutriționale ale semințelor de mei, indicații sau contraindicații ale acestora în boli, diferite mărci și tipuri (prea multe), vom compara zeci de site-uri și prețuri, vom căuta alte rețete cu semințe de mei, etc. vom avea o mulțime de informații inutile cu care nu avem ce face și nu vom avea timp să ne punem pe treabă, adică să cumpărăm semințele de mei și celelalte ingrediente pentru a trece la nivelul următor.
Cunoaștere (Cum?)
În această fază, coacem în sfârșit pâinea 😊. Avem toate ingredientele, le cântărim, le combinăm, obținem aluatul și îl coacem sub formă de pâine. Cunoașterea vine din practică și înțelegerea procesului chimic. Este momentul în care înțelegem „cum” să manipulăm ingredientele pentru a reuși o rețetă dificilă. Obținem ”produsul finit”. Am pus în PRACTICĂ ceea ce CREDEAM CĂ ȘTIM, ceea ce ne-a fost adus de informație. Chiar dacă nu ne iese de prima oară, practica oferă încredere și competență.
Înțelepciune (De ce?)
Acest ultim nivel ne aduce pace, sens și fericire. De ce am folosit datele și informațiile pentru a accesa cunoașterea? Adăugăm discernământ și viziune acestora. Și mai este și nivelul de intuiție și adaptare. Nu mai urmăm orbește rețeta altcuiva, iar dacă nu ne iese nu mai dăm vina pe autor. La acest nivel putem substitui semințele de mei cu un altfel de semințe, putem regla densitatea aluatului, dacă observăm că este prea moale sau prea tare, ne putem adaptata la temperatura din bucătăria noastră pentru a crește aluatul în mod corespunzător. ”Simțim” aluatul, ne dăm seama după miros dacă este îndeajuns de crescut pentru a-l coace. Nu mai vrem să urmăm rețeta originală, pentru că vrem un alt gust, o altă crustă sau o altă formă a pâinii. Ne creăm propria rețetă.
**
Modelul DIKW nu are o origine clară, un ”părinte”, așa cum au, de exemplu, Piramida lui Maslow sau Cele 5 stadii ale doliului. Deși este adesea perceput ca un model depășit, este folosit încă în managementul cunoașterii și analiza de date. Se crede că ideea originală ar veni din versurile lui T.S. Elliot de acum aproape 100 de ani:
”Unde este Viața pe care am pierdut-o trăind?
Unde este înțelepciunea pe care am pierdut-o în cunoaștere?
Unde este cunoașterea pe care am pierdut-o în informație?
Ciclurile Raiului în douăzeci de secole
Ne aduc mai departe de Dumnezeu și mai aproape de țărână.”
**
Abundența informației este o capcană: confundăm accesul facil la informație cu posesia cunoașterii. Deoarece putem afla orice în 5 secunde, creierul nostru tinde să creadă că „știe” deja acel lucru. Această superficialitate ne împiedică să aprofundăm subiectele, lăsându-ne cu o cunoaștere fragilă care se prăbușește la prima analiză critică.
Putem interpreta modelul DIKW și astfel: Datele sunt adresa paginii în Google, Informația este Google Maps, Cunoașterea este parcurgerea activă a drumului. Iar Înțelepciunea este capacitatea de a te bucura de peisaj în timp ce mergi și înțelegerea acelei direcții. Așa că ridică-ți ochii de pe harta din telefon și privește în jur. Piramida cunoașterii ne face să înțelegem ceva foarte simplu, dar care poate părea complicat: acumularea de date nu este nici cunoaștere, nici înțelepciune. Este doar zgomot.
Poza este preluată de pe Pixabay.