Există două moduri de a acționa atunci când ești diagnosticat cu o boală cronică (eu sunt diagnosticată cu spondilită anchilozantă). Ori o iei la modul ușor: “Lasă că scap eu, am altele mai importante de făcut decât să mă gândesc la asta”, ori simți că ți se prăbușește cerul în cap.
Eu la început am făcut ca în prima variantă, am ignorat durerile. Dar, pe măsură ce se scurgeau anii durerile, nu numai că nu treceau, dar se agravau și se întindeau în locuri unde nici nu știam că există articulații. Apoi a apărut și internetul și am aflat mai multe (doctorii sunt foarte ocupați, nu au timp să-ți explice în amănunt sau sunt eu mai grea de cap). Au început să apară alte boli, aparent nelegate între ele, și am început să mă gândesc că, ori sunt eu defectă, ori există o cauză comună pentru toate aceste manifestări. Și am început să citesc (trăiască internetul!).
Și după câțiva ani de citit (v-am spus că sunt mai grea de cap), am dat peste un articol în care am găsit toate bolile de care sufeream reunite sub un singur nume: intoleranță la gluten! Și am avut un moment uau! Am găsit!
Atunci când s-a întâmplat asta, eram într-un puseu puternic de boală, luam antiinflamatoare cu pumnul pentru că nu mai puteam dormi noaptea de durere și stăteam în niște poziții ciudate ca să reușesc să-mi pun șosetele, așa că mi-am zis: ce am de pierdut dacă încerc să mănânc fără gluten?
*
Așa că am eliminat grâul, secara, orzul și ovăzul din alimentație, pentru câteva zile, ziceam eu, să văd ce se întâmplă. Și s-a întâmplat! Ca prin minune, în 2 zile durerile au dispărut complet! Văzând minunăția asta m-am hotărât să continui. Totul mergea perfect, când peste vreo două săptămâni durerile au reapărut la fel de puternice. M-am prăbușit de pe norișorul trandafiriu pe care pluteam. De ce? Că doar menținusem dieta fără gluten! Oare?
În acea zi fusesem într-o vizită și atunci am revizuit ceea ce mâncasem: la aperitiv ocolisem șunca presată, brânza, dar mâncasem salam victoria, ceea ce acasă nu consum. M-am uitat la ingrediente pe net și am găsit printre ingrediente amidon alimentar (dacă nu se specifică sursa, există mari șanse să fie din grâu). Și mâncasem doar o feliuță subțire! Durerile au ținut 3-4 zile și au dispărut.
Altădată mi s-a întâmplat de la o bucățică de cârnat cabanos. În fine, m-am documentat mai bine și am continuat. Nici un fel de durere. După vreo două luni am observat că tusea astmatică a dispărut și ea, apoi crizele de anxietate și atacurile de panică. Toate astea erau pe lista de boli cauzate de gluten. Din păcate sindromul de colon iritabil e tot acolo, poate colonul are nevoie de mai mult timp pentru a se reface sau mai există și alți triggeri care declanșează crizele. Cât despre infertilitate… e prea târziu pentru mine.
*
LE: cam un an de zile nu am putut tolera nicio urmă de gluten, orice contaminare însemna și un mini puseu de spondilită. Acum tolerez alimentele procesate cu inscripția ”poate conține urme de gluten”. Alimente cu conținut mare de gluten nu am mai mâncat de atunci și nici nu am de gând să mai mănânc vreodată. Nu îmi este poftă și nu le simt lipsa.
Nu m-am testat pentru boala celiacă pentru că ar fi trebuit să fac încărcarea cu gluten, și, așa cum am spus, pentru mine glutenul nu mai există. Iar pentru intoleranță la gluten nu există un test specific.